Portocala mecanica

Aceast ediie jubiliar, alctuit de Andrew Biswell, cuprinde romanul revizuit dup manuscrisul original din 1961 comparat cu mai multe variante publicate în timp, însoit de Prologul i Epilogul scrise de Anthony Burgess în anii '80 pentru versiunea dramatic, de eseuri, articole i fragmente inedite din interviuri ale scriitorului care in de geneza, transpunerea cinematografic i scenic a crii, precum i de recenzii semnate de mari autori. Portocala mecanic a fost ecranizat de Stanley Kubrick în 1971, într-un film celebru, avându-i în rolurile principale pe Malcolm McDowell, Patrick Magee i Michael Bates. «O portocal mecanic» este o veche expresie cockney care se aplic la orice presupune deviere, aici «deviere» neavând neaprat o conotaie homosexual. Nimic, de altfel, nu poate fi mai nefiresc decât o portocal mecanic. În perioada în care lucram în Malaysia ca profesor, elevii mei, când li se cerea s scrie un eseu despre o zi în jungl, adesea spuneau c luau cu ei o sticl de «suc de orang». «Orang» este un cuvânt obinuit în Malaysia i înseamn «fiin uman». Cockney i limba malaez s-au contopit în mintea mea i au generat imaginea unor oameni suculeni i dulci precum portocalele, forai s intre în forma unor obiecte mecanice. (Anthony BURGESS) În viziunea comaresc despre viitor a lui Anthony Burgess, unde odat cu lsarea întunericului strzile intr în stpânirea criminalilor, povestea e spus de un delincvent de 15 ani. Alex vorbete într-un slang inventat nadsat , care scoate la iveal patologia social a bandei sale de adolesceni. Alex, Pete, Moho i Georgie, cei patru gkari protagoniti ai acestei istorii distopice, creat de Burgess în jurul unei Londre unde domnesc agresiunea i teroarea, triesc din jafurile nocturne aductoare deopotriv de bani, dar i de plcerea ultra-violenelor"pe care le practic împotriva celor mai slabi. Dup o serie de astfel de infraciuni, Alex este ridicat de poliie, dus la închisoare i supus unor tehnici de reeducare ce ar trebui s-l transforme într-un individ perfect integrat în societate. Dar tratamentul folosete tehnici bazate de fapt tot pe cruzime extrem, iar eecul acestuia e inevitabil. În final, un Alex complet schimbat de experienele prin care a trecut descoper c rostul lucrurilor st tocmai în liberul-arbitru, în posibilitatea de a alege singur între bine i ru. Un roman nu doar despre natura violent a individului i despre capacitatea lui de a alege între bine i ru, ci i despre frumuseea ameitoare a limbajului. (Daily Telegraph)