Cel care are un motiv pentru care s triasc poate îndura aproape orice cu acest motto, Viktor Frankl a studiat cum, chiar i în faa celor mai crunte lovituri ale vieii, sensul este posibil i cum le permite oamenilor s rmân sntoi mental în vremuri de criz. S spui da vieii, s supravieuieti greutilor, fricii i durerii înseamn s gseti un sens în suferin. Dar fora interioar a omului îl poate ridica deasupra destinului su. Chiar dac nu putem schimba circumstanele, avem mereu libertatea de a ne alege atitudinea în privina lor. Sensul vieii i reziliena se afl în atenia logoterapiei lui Frankl, a studiului su asupra supravieuitorilor Holocaustului i a atitudinii sale critice fa de pustiul interior al societii consumeriste moderne. Aceast carte v invit s redescoperii un mare umanist. Textele lui, scrise pe parcursul a ase decenii, simbolizeaz puntea pe care Frankl a construit-o între psihologie i arta filosofic a vieii. Una peste alta, degradarea fizic i mental depindea de calibrarea mental, iar aceast calibrare mental o fcea fiecare cum considera de cuviin! i, chiar dac la intrarea în lagr prizonierului i se lua totul, pân i ochelarii i cureaua, îi rmânea aceast libertate, literalmente pân în ultima clip, pân la ultima suflare. Era libertatea de a adopta o atitudine sau alta exista un «aa sau aa». i erau mereu câiva care voiau s-i rein iritarea i s-i înving apatia. Erau acei brbai care treceau din barac în barac prin lagr i în locurile de apel, care împreau aici o vorb bun i acolo ultima bucic de pâine. Ei erau dovezile vii ale faptului c nu era în nici un caz garantat ceea ce face lagrul de concentrare din om: omul putea deveni un prizonier tipic sau putea rmâne om chiar i în aceast situaie cumplit, în aceast situaie limit, extrem. Asta inea întotdeauna de propria decizie. Viktor E. Frankl